Sectiunea „Oameni care inspira” e sustinuta de InterviurileIKIGAI.ro | #CraciunCuIKIGAI
„Sunt Diana-Mihaela Calotă, strateg în comunicare și branding și fondatoarea Rishon Media. Dacă ar fi să mă definesc dincolo de titluri, m-aș descrie prin felul în care gândesc: analitic, profund cultural și orientat către sens. Mă aflu în punctul în care rigoarea business-ului (antreprenoriatul este o școală dură) se întâlnește cu o înțelegere fină a culturii digitale. Acolo prind formă deciziile strategic și creative.
Experiența proiectelor internaționale derulate în România, dublată de studiile academice urmate atât în țară, cât și în străinătate, mi-a definit viziunea asupra AI, brand authenticity și digital cultural intelligence. Lucrez cu organizații din tehnologie, health, pharma, retail, F&B, avocatură, finanțe, construcții și agricultură, iar în fiecare proiect caut același lucru: esența unei identități reale într-o piață care uniformizează tot mai mult tot ce atinge.”
Diana-Mihaela Calotă

Diana-Mihaela Calotă, strateg în comunicare și branding și fondatoarea Rishon Media
Care este acea idee sau lecție pe care ai transmite-o lumii dacă ai avea doar un singur mesaj?
Dacă ne uităm cu atenție în social media, vedem că trăim într-o perioadă a replicării infinite. De aceea cred că autenticitatea a devenit ultima formă de lux. Traversăm ceea ce filosoful Walter Benjamin numea “era reproductibilității tehnice”, doar că AI-ul a dus totul la extrem. Algoritmii pot imita perfect stiluri, voci și imagini, dar există o frontieră pe care nu o pot trece încă: intenția. Ei pot replica ce facem, dar nu și de ce facem.
Mesajul meu este simplu: tehnologia este un amplificator extraordinar, dar matematica e implacabilă — zero ori un milion rămâne tot zero. Dacă totul e doar ambalaj, fără un nucleu de adevăr, ajungem exact la ceea ce Titu Maiorescu critica încă din secolul al XIX-lea: forme fără fond. Astăzi, riscul este să industrializăm aceste forme goale.
Așadar avem o lume care se prezintă perfectă, dar este sintetică. Relevanța reală nu se va construi din imitație, ci din coerență. Autoritatea devine moneda viitorului, fie că vorbim despre un brand sau despre propriul destin.
Valoarea adevărată vine din originalitate, nu din copiere.
Unde îți găsești cel mai des inspirația?
Nu cred în inspirație pasivă. Aceasta apare din fricțiune, acolo unde se întâlnesc perspective, industrii, culturi. Îmi place conceptul “efectul Medici”, care explică modul în care inovația apare la intersecția disciplinelor, nu în interiorul lor. Un exemplu clasic este invenția velcro-ului, inspirată din modul în care semințele de brusture se prind de blana câinilor. Aici biologia s-a întâlnit cu ingineria materialelor.
Așadar, îmi găsesc inspirație în tot ce mă fascinează, tot ce sparge tiparul, de la o tehnologie emergentă la o tradiție străveche reinterpretată. Se poate observa asta și în diversitatea proiectelor mele, e o nevoie vitală pentru mine. Contrastele îmi alimentează creativitatea.
Care sunt pasiunile tale cele mai puternice și cum te influențează ele în fiecare zi?
Sunt un om ghidat de curiozitate. Călătoriile sunt, pentru mine, o formă de antropologie aplicată, o modalitate de a înțelege nu doar ce fac oamenii, ci și de ce. În comunicare, cultura este esențială – limba poate fi tradusă, dar cultura trebuie înțeleasă.

Îmi găsesc echilibrul în lectură și muzică. Uneori mă deconectează, alteori mă ajută să mă concentrez, depinde de situație. Este ca un barometru interior. Iar, deși nu o mai practic, pictura a fost o pasiune care m-a format. Mi-a dezvoltat simțul compoziției și al spațiului. Lecția chiaroscuro-ului rămâne valabilă și în strategie: profunzimea se obține din echilibrul dintre lumină și umbră, dintre cei spui și ce alegi să lași nespus.
Dacă ai putea schimba un singur lucru la oamenii din jurul tău sau la comunitate, ce ai alege să schimbi și de ce?
Aș readuce în spațiul public curajul de a spune: ”nu știu încă, hai să analizăm”.
Astăzi pare mai important să ai o opinie rapidă decât una corectă. Platformele sociale produc experți peste noapte, iar mulți își formează convingerile din reel-uri, TikTok-uri sau cursuri speciale, care promit în câteva ore să te învețe ceea ce alții au studiat ani întregi.
Ne lipsește gândirea critică.
Kant scria despre “sapere aude” (îndrăznește să știi). Astăzi provocarea reală este îndrăznește să gândești. Hai să filtrăm informațiile. Să aprofundăm. Să nu confundăm cunoașterea cu zgomotul.
O comunitate cu gândire critică este una greu de manipulat, e rezistentă la haos și e capabilă să ia decizii sănătoase.
Care consideri că este cel mai puternic atu al tău și care este provocarea persoană cu care lucrezi cel mai des?
Atuul meu este modul în care navighez complexitatea. Am o capacitate naturală de a vedea structuri acolo unde alții văd doar informație dispersată, fie că e vorba de industrii, culturi sau patternuri de comportament. Pot corela rapid date, nuanțe și contexte și le pot da un sens clar.
Provocarea vine chiar din această abilitate: tendința de a intra prea repede în profunzime. Mintea mea caută detalii, legături, cauze. Exercițiul constant este să mențin esențialul la suprafață și să ofer claritate.
Dacă ar fi să spui o mică parte din povestea ta care te-a format, ce moment ai alege și de ce?
Există două momente definitorii.
Primul, profesional: începutul antreprenoriatului. Am amânat ani de zile, convinsă că mai am lucruri de învățat. Apoi am realizat că perfecționismul era doar o formă rafinată de teamă.
Al doilea este profund personal: întâlnirea cu Oliver, un motănel de două săptămâni pe care l-am găsit împreună cu sora mea pe stradă. Eram o persoană care plănuia totul, dar el m-a forțat să improvizez. Mi-a fost teamă, nu aveam soluții, asociațiile m-au refuzat. Am decis să-l păstrăm.
Oliver m-a învățat lecția pe care o refuzasem mereu: acceptarea lucrurilor așa cum sunt. A devenit ghidul meu într-o lume pe care încercam prea mult să o controlez. Uneori, lecțiile esențiale vin în forme mici.

Foto: Oliver, primul nostru motan. Era atât de mic și dormea atât de strâns încolăcit, încât semăna perfect cu o măslină neagră, de aici și numele.
Exista un moment din viata ta in care ai simtit puterea unui gest mic facut de cineva?
Da, simt această putere mereu. Dar, din păcate, adesea o simt retrospectiv. Mă gândesc la bunicii mei și la gesturile lor pe care poate nu le-am apreciat suficient la timpul lor. Este un regret care m-a educat. Astăzi, încerc să fiu prezentă și să apreciez pe loc sprijinul colegilor sau loialitatea unui partener. Recunoștința trebuie exersată în prezent.
Care este credința sau valoarea care te ghidează cel mai mult în viață?
Cred în integritate, responsabilitate, curaj și în puterea etică, puterea de a rămâne fidel valorilor chiar și în momente incomode. Aceste valori se exprimă pentru mine prin două repere: Alea iacta est, care îmi amintește că acțiunea este claritate, și Memento mori, care mă obligă să construiesc cu sens. Între ele îmi așez direcția personală și profesională. Asta este forma de leadership pe care o practic și o respect. Absența valorilor nu aduce doar confuzie; aduce costuri reale, umane și profesionale.
Ce te-a motivat să te implici în campania #CraciunCuIKIGAI și să faci această donație?
Sunt două motive, unul personal și unul civic.
Personal, acasă am o mică familie necuvântătoare, pisici și papagali de Pacific, care m-au învățat ce înseamnă iubirea necondiționată. Sunt sensibilă la acest subiect pentru că știu câtă umanitate îți pot oferi animalele.

Pe Melusine, siameza noastră, am numit-o după celebra zână a apelor din legendele luxemburgheze.
Civic, sunt revoltată de lipsa de consecințe. Văd zilnic cazuri de cruzime care rămân nepedepsite. Implicarea mea, prin donații, semnare petiții și această campanie, este modul meu de a refuza pasivitatea. Nu pot schimba toată lumea, dar pot schimba lumea pentru ființele pe care le ajut.









