Acasa Afaceri De ce este obișnuința un sabotor de temut în drumul de la angajat la antreprenoriat

De ce este obișnuința un sabotor de temut în drumul de la angajat la antreprenoriat

11 min
De ce este obișnuința un sabotor de temut în drumul de la angajat la antreprenoriat
fericita-divette.ro

Între toate „relele” care ne sabotează în mod repetat pe parcursul drumului profesional pe care alegem să mergem, obișnuința este poate cea mai periculoasă. Am constatat asta după mulți ani de interacțiune cu oamenii, îndeosebi cu cei pe care i-am văzut visând să facă trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenoriat. Unii au reușit, alții au rămas angajați. 

Văzând eșecul celor care nu au reușit, m-am întrebat, firește, ce stă la baza nereușitei lor, dincolo de ce spun alții cu privire la puterea de a-ți urma visul. Cu unii am discutat, pe alții doar i-am analizat de la distanță, în funcție de context. Am stat de vorbă totodată și cu cei care au reușit și, în cele din urmă, am înțeles. 

Deși noi credem că în lumea asta suntem în goană după fericire, adevărul este că, de fapt, căutăm familiaritatea. O spun specialiștii în psihologie umană, care explică de ce o persoană se oprește la un partener de viață care, din punct de vedere comportamental, seamănă cu unul din părinții săi, inclusiv în cazurile în care părinții au fost toxici. Da, motivul real este acela că oamenii știu să gestioneze doar anumite tipuri de comportamente, iar un partener care să difere prea mult de mediul cu care sunt deprinși, de stilul pe care știu să îl abordeze și la care știu cât de cât cum să se raporteze, îi poate pune în dificultate și îi derutează. Este la mijloc „mâna” obișnuinței despre care am vorbit la început. 

În oglindă, un om care a fost 20 de ani angajat, s-a obișnuit să fie angajat și, chiar dacă visează zi și noapte la schimbare, la libertate financiară, la un program flexibil și la statutul de propriu șef, de multe ori nu poate să facă tranziția pe care și-o dorește. De ce? Pentru că s-a obișnuit în primul rând să aibă propria felie de care se ocupă, s-a obișnuit să îi spună altcineva ce să facă, să îi traseze deadline-uri și responsabilități etc. A fost educat și format în sensul de a lucra pentru alții și a demonstra că este un angajat bun, pe care firma poate conta oricând la greu. Și s-a mai obișnuit cu ceva, anume cu acel confort al stabilității financiare pe care ți-l dă un job, indiferent că salariul te satisface sau nu. După 20 de ani în care ai așteptat lunar salariul ca să-ți plătești facturile, chiria și să pui de-o parte câțiva bani, să te trezești în situația în care nu poți anticipa când și câți bani primești luna aceasta poate fi descurajant și mai stresant decât mediul de lucru ostil de care vrei să scapi, dar pe care cât de cât știi cum să-l abordezi.  

Să fii antreprenor înseamnă să devii tu șeful. Înseamnă să ai viziune macro, să vezi mai mult decât o felie dintr-un business și să nu uiți că ai niște angajați care așteaptă salariul lunar, pe care tu ești obligat acum să îl produci. Să fii antreprenor mai înseamnă să ai conflicte cu angajații, să faci față unor provocări complet diferite de cele de la locul de muncă și să îți asumi riscuri pe care nici nu le bănuiai cât ai funcționat în postura de angajat. Să fii antreprenor înseamnă să te trezești în fiecare dimineață în incertitudine, pentru că azi piața în care activezi poate fi una favorabilă, dar mâine se poate prăbuși. Și, peste toate astea, să fii antreprenor, înseamnă să nu mai ai obișnuințe, ci să creezi obișnuințe pentru alții. 

Din afară, în funcție de cât de mare îți este businessul, vei fi privit ca patron cu casă, mașini și stabilitate financiară – și așa vei și fi. Din interior însă, vei fi mereu un om în gardă, gata oricând de acțiune și schimbare, vigilent, dar pregătit de risc, capabil să găsească soluții și pe timp de criză, iar toate acestea nu lasă loc pentru obișnuință. Cel puțin nu pentru obișnuință în sensul de rutină, căci obișnuința antreprenorului este lupta continuă de a rezista, este forța de a nu se da bătut și de a merge mai departe orice ar fi. Ceea ce nu este deloc ușor, oricât de frumos s-ar vedea din exterior. 

De aceea, trecerea de la statutul de angajat la antreprenoriat este deseori mult mai anevoioasă decât pare. Am cunoscut oameni care au ratat această experiență și care, pentru propria consolare, au plasat vina în afara lor: pe statul român care este ostil mediului privat, pe oameni, pe piață, pe competiție etc. Nu pledez niciodată pentru găsirea de vinovați, dar dacă trebuie să facem totuși asta, atunci cu siguranță, în astfel de cazuri, vina nu e niciodată în afară, ci numai înăuntrul celui care încearcă fără succes. Ne convine sau nu, în cazul lui, obișnuința este atât de mare, încât preferă să revină la viața într-un birou, alături de colegi mai mult sau mai puțin plăcuți și de un șef toxic, mereu indispus și niciodată dornic de mărit lefuri, doar pentru că acesta este drumul bătătorit pe care știu să meargă. Să bătătorească noi cărări este pentru astfel de oameni o încercare mult prea mare și cu prea multă incertitudine, iar asta este cauza principală a eșecului. 

Așa că, dacă vrei să devii antreprenor, este ideal să te analizezi lucid și să îți răspunzi sincer la întrebarea: „Cât de obișnuit sunt cu ceea ce fac și cât de pregătit sunt să renunț la obișnuințele mele?” Altfel, riști să te întorci de unde ai plecat și să crezi că antreprenoriatul este doar pentru ceilalți, ceea ce este destul de departe de adevăr.

Incarcati mai multe articole inrudite
Incarca mai mult de Anurag
Incarca mai mult in Afaceri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Citeste si...

5 lucruri pe care le au in comun cele mai de succes femei de afaceri

O femeie de succes in afaceri se remarca si in viata de zi cu zi, in orice mediu s-ar afla…